Cerca nel blog

18/07/21

Accapo siculi

 "Mai si è troppo giovani o troppo vecchi per la conoscenza della felicità "

vulissi ca stu ventu ti purtassi ammia

macari ca no sacciu cu sì

macari ca è follia

e mentri sta nivi ti vesti di luci

vulissi co suli a veniri tarrialassi na vuci

vulissi ca l'amuri turnassi

na sta testa

vulissi ancora

e ancora

mentri a notti cala

lesta


Aci (a G.L.)

Terra,

pi cummigghiari u focu,

e acqua,

parrusbigghiari i sensi.

Aria, poi,

comu stu ventu ca porta ciauru di meli,

di tia,

di sta notti lucenti,

di sta luna sbirra

ca spogghia, gilusa,

ti talia.


Didascalica

A un certo punto putissimu riri ca finisci tuttu.

Na stu sirrari di cosce. Na stu vuoto

c'acchiana fino alla testa. Na sta luci

c'adduma locchi. Che fa tempesta.

C'è chi giura.

Come se l'amuri fussi sulu stu piscari.

E cu piscaturi e cu pisci

na stu mari.

No. No sacciu comu ci arrinesci a diri chistu l'altra gente.

Cetto. A un certo punto putissimu riri ca finisci tuttu

ma io e tu u sapemu ca non è accussì. Che no.

Non è veru nenti.


La strummula

Avavviriri cumu scinneva

de scali dell'Annunziata

era iocu di ventu

strummula incantata.

Amminchiulutu

taliavo ammucciuni da biddizza

du mari ricco

da terra desiderata.

Autri tempi, tempi felici

in cui non era vanto

e gloria

na tinta sucata


Corte

Accussì accumenciu a camminari

stancu, senza chiù sogni a dari

quannu all'improvviso viru na fantasia:

sutta na bannera svintulia,

in menzu a tanti autri, na picciridda

pari russu ciato, poesia,

sta niciula cusidda.

Persa felice ne so cosi,

na stu ventu, ioca ignara 

d'ogni inutili turmentu.

Continuo allora chiù leggero ad avanzari.

"Quannu a vecchia spiranza sicca

un ciuri novu arriva"

chista, mi ricu, è la liggi do campari.


desideri

Vulissi ora aviri

due coppette

di ceusa niuri e panna chini chini.

Una pittia,

a copiare, ne me occhi, la tua bocca.

Una pimmia,

a stutari st'ansia sciocca.


Tre

Dammi tri cosi

no me piattu

dammi tri cauci

arriva u iattu

dammi tri aranci

dammi tri luni

dammi la morti

cu nu vasuni


La vita

E cè cu chiuri locchi.

Cu abbia pitrati.

Cu arriri senza senso

e cu si fa abbati.

Cu cerca i so amici.

Cu preia diu.

Cu futti.

Cu allucia.

Cu " ci pensu iu".

E cè cu talia rittu.

Cu pigghia u vastuni.

Cu mangia senza pitittu

e cu fa u crastuni.

Cu si ietta nterra.

Cu accumencia a fumari.

Cè cu si caca ncoddu.

Cu scumpari.

E cè cu fingi festa.

Cu si ietta a mari.

Cu ammazza a famigghia.

Cu si fa arristari.

Cu fa attentati e cu si marita.

Cu sforna figghi e cu si rifà una vita.


Vaghireh

Sarà per questo che i poeti sono poeti

che loro taliano tutti i ruppa della vita

e a volte non ce la fanno a sopportare quelle imperfezioni

della trama

e altre invece se ne innamorano

che pari che non putissuru vivere senza.

Sarà per questo

penso

che di certo loro mancu u sannu

e scrivono e parlano

senza viriri

su c'è chi li senti.


rosa

vulissi aviri na rosa

na rosa ciaurusa

selvaggia

na rosa pi pungirimi 'mpocu

russa

do me sangu iaggia

na rosa vera

poesia

a calmare la raggia


iu su putissi

iu su putissi

ti mittissi dentro

alle faule antiche,

quelle di Rolando

e del prode Paladino,

quelle dove il drago muore,

quelle che si sa il destino.

iu su putissi

massittasi ogni sira

no scuru do me mari

aspittannu

i luci del cielo chini,

l'occhi stanchi

amari.

iu su putissi

mi bastassi

tiniriti stritta

arrubbariti un sorriso

diriti ca è festa

picchì quannu ti viru

è sempri accussì,

ci sì tu na me testa.


28 febbraio 2013

E poi unu mori u stisso.

E se travagghi mori nella fabbrica e se non travagghi mori per la fabbrica.

E poi unu mori u stisso.

E quello che resta e il titolo del giornale e il chianto della famigghia.

E poi unu mori u stisso.

E attorno tutti dicono che non ci sono chiu loperai. Che già eri morto prima.  

E poi unu mori u stisso.

E alla televisioni si parra di claun e di rivoluzioni di prastica.

E poi unu mori u stisso.

E se non sarà lidea sarà la fame. 


alli voti

alli voti

mi basta sulu na carizza

locchi ca mi talianu namurati

o nella voce tua quella cuntintizza

di chi parla di segreti mai cuntati,

è allora che io scordo questo affanno

questi anni senza senso

già passati


Calliphoridae

assicutannu muscuna

passo la mia vita

che qualche vota ne acchiappo una

e la tengo stretta nelle mani

a cunchitedda

prima di lassarla iri,

per continuare a vivere.


Iu

Iu,

quannu mi siddiu,

acchiunu supra al cielo e ci lassu locchi

a fare  nuvole di pioggia, finu a murari,

oppure affunnu pi ciccari aria nuova

ne me pinseri, no me mari.  

Iu,

quannu mi siddiu,

mi fannu mali lossa e marrattu, nzavaniscu

e non cinnaiu paci.

E certo

iu,

quannu mi siddiu,

u sapissi chiddu ca cè di fari,

ma penso e ci ripenso e ancora

e ancora,

poi minni tonnu a dommiri

o a mangiari. 


cutulinu

No, non è a vuci,

è quest'anima arriciatata.

Muta, senza di tia,

bedda gnisina,

a muzzicari Amuri.


Semola

Su fussi tuttu facili

sparissi

facissi puff! comu i maghi 

minni issi

in qualche altro posto

a jucari.

Su fussi tuttu facili

massittassi supra a un pisolu

taspittassi

fino a viririti passari

"Unni vai?" ti ricissi e

ti pigghiassi pa manu

prima davvulari.


Di `na rosa nasci `na spina. Di `na spina nasci `na rosa. -

Quannu u ciumi è a siccu

si virunu i petri,

arresta u fangu

no cori


meteoropatia

Appena passa a calura marresta 

nellossa un friddu 

comu di nivi. 

Amuri.  


Quasi primavera

Appoi

attacca a chioviri e pari

ca st'acqua niura vulissi sulu cummigghiari

a iurnata.

Accumenciu, allura, ca testa a trafichiari:

pinseri babbi, cose successe,

cose ca putevunu accapitari.

No ricu a st'animedda c'aspetto sulu ca scampi,

c'arrivi u suli cauru ad asciugari,

ma è cu stu pinseru ca m'affacciu

alla finestra e l'occhi

arrirunu

quannu sentu a vuci china da terra

chiamarimi, u ciauru,

comu tra li tò jammi,

acchianari.


lettere

attruvai arreri a muarra

un biglietto

ca sapeva di tia.

era un pizzuddu tuttu scicatu

che le parole

si dovevano immaginare

e tutto il resto, macari.

no menzu una macchia di inchiostro

e poi

piccole cose ammucciate, cancellate

a farimi mancari u ciatu


la fatica dell'acqua

ni scurdamu u bummulu

inchiutu alla funtana

la fatica dell'acqua

a biddizza do riposu

no travagghiu


A iatta

Appena avi vogghia di iucari

a iatta

sattisa tutta e sallicca,

salliscia,

si intrufulia ammenzu a li iammi comu

fussi un desiderio,

na vogghia

ca ti veni a truvari.

Iu fazzu finta di nenti

che a darle attenzione poi

non ta scuddurii chiù,

su idda non voli.

Continuo a scrivere e a santificari.

Ad ammuttari u tempo, l'anni.

Continuo. 


Quis enim modus adsit amori?

Appoi,

quannu ni viremu,

u munnu comu a statu finisci e 

u munnu comu sarà non ciavi chiù importanza.

E semu petra ca non si rumpi,

mare di naviganti.

Acqua e suli,

fami ca non passa,

semu luci

no scuru dei scaluni.


nuddu ammiscatu ccu nenti

sugnu terra e scantu

di ventu tra li fogghi

sugnu radice che cerca

e si inturciunia a ligari 

sugnu ramu spizzatu

da li me timpeste

iuncu

ca non mori

sugnu ciuri e fruttu

rialu damuri

sugnu furesta

ca si movi e canta

filu d'erva

ca si fa friscalettu

sugnu acqua e aria

ummira e suli

sugnu tempu


Ciatu di ventu

Quannu accumencia a acchianari sta vogghia

non ce chiu pinseru,

tuttu peddi importanza,

diventa rina

tra li ita.

Non su sulu i razza, a ucca, i cosci to

a mancari,

chiu forti di chistu u turmento di non aviriti vicinu:

l'occhi ca non ti trovunu, a siti ca non passa,

a cuscienza di non putiriti, macari di nenti,

parrari.

E sugnu, allura, comu ciatu di ventu ca non trova u mari

e furia,

e furia,

finu a calari.


partita doppia

Su cuntu e ricuntu

ogni cosa, ogni virgola,

ogni arrisuttanza,

mi pari giusta.

Allura chi è st'ammancu

ca mi vota l'anima,

ca mi leva u ciatu?

Passiu e parru.

E tuttu pari ca manca,

quannu non manca nenti.


cronache cittadine

Chittaia diri?

A genti na strada passa, comu sempri,

ora però, allatu alla cassa - na merceria -

ci misunu un cartello: "andrà tutto bene" c'è scritto acculuratu.

Na festa.

Comu fussi nautru munnu e non chistu, unni vivemu,

comu fussi sulu

questione di testa

e la santa morte leggenda, favola di picciriddi,

insomma cosa lontana, poco onesta.

Ne me ossa ancora u suli spunta 

e sprofonda mentre la notti

sadduma e do to ciatu

cunta.

Di novu mi pari non cè nenti

na sti iurnati, na ni sti momenti.

Accussì mentri minterrogo su chiddu ca sentu

mancu stu disiu mi pari novu,   

stu disiu caddiventa tormento.


Zalora

Adduma na cannila a carusidda 

no scuro da so stanza a furiari.

Unni è, unni cascau a fridda unza, 

l'anidduzzu ca la fici già piccari?

Non lo trova du tesoru e smania 

ca pari strummula u cori in tempesta

(casca, non casca) e a so testa 

parra, sogna, ntruppica e disia.

Quannu alla fini chiddu nesci fora

co ciatu idda astuta a luci e si occucca. 

L'amma so na notti luccichia... rommi mia Zalora!


assioma

Sastuta u suli

ni sta notti di stiddi,

sastuta l'acqua

unni vugghi a fami,

sastuta a vuci

ca ti cattigghia...

picchì non savissa astutari

macari stammuri?


cinema

Prima ancora ca finisci u filmi saccumencia

a immaginari lesito,

a fare previsioni.

"Talia a chisti" veni di riri,

si unu non ciansetta.

Comu fussi chidda a propria vita,

comu

su ciavissumu arrinisciutu sempri.


respirare

Chittaia diri?

Ca si ciauru di pani,

di tavula cunsata a festa?

Ca si meravigghia di passulina,

scoccia daranci zuccarata?

Chittaia fari?

No sai chi facissuru sta ucca,

sti iammi ne to iammi, 

i manu ca ti cercunu assitati? 

Sugnu ciatu ca sattacca na specchiera,

signami ancora cu li to ita.


Pidgin

Quaccuno maddumanna

picchì scrivo accussì,

chissù sti frasi,

sta lingua ca curri,

arruzzulia,

ca non si capisci.

Iu non cinnaiu risposte e

non ni vogghiu aviri.

Sulu mi piaciunu sti paroli

imbastardite, sti cani

casallicunu na trazzera

per il tempo di un saluto e poi

tornano a ciauriari u munnu.





0 commenti:

Posta un commento

Powered by Blogger.